Erorile intenţionate în argumentare sunt cunoscute în logică ca sofisme. Acestea sunt raţionamente aparent corecte, dar în realitate greşite. Unele sofisme au fost remarcate încă din antichitate, dar au fost redescoperite şi denumite în latină în evul mediu şi în perioada renaşterii. Exegeza biblică implică demonstraţia şi argumentarea şi astfel este un teren unde apologeţii diferitelor puncte de vedere ar putea fi tentaţi să folosească sofisme. Întrucât sofismele sunt nişte falsuri logice, dezbaterea biblică este ultimul loc unde am dori să fie întâlnite. Astfel ar trebui să fim în gardă referitor la acestea. Adevărul biblic trebuie expus cu onestitate intelectuală.

 
Explicarea şi înţelegerea raţionamentelor deductive în general şi a silogismului în special,reprezintă o condiţie sine qua non pentru studiul construcţiilor logicii. Un astfel de demers, se bazează pe elementele de construcţie logică elaborate şi dezvoltate de Ariostotel care, de altfel, adescris şi a definit termenii şi premisele silogismului.Abordarea silogismului ca inferenţă deductivă şi ca inferenţă clasială constituie o modalitatede aprofundare a acestui tip de raţionament.Întrunind pe deplin şi nemijlocit trăsăturile fundamentale ale deducţiei, în care operaţialogică se efectuează exclusiv în planul conceptelor iar concluzia derivă cu necesitate din premise,silogsmul este guvernat de legi genrale care garantează corectitudinea formelor sale prin respectareacerinţelor principiilor logice.Validitatea silogismelor este invariabil condiţionată de respectarea legilor referitoare lacantitatea şi calitatea premiselor şi conclusiilor.Analiza celor 4 figuri şi a celor 19 moduri silogistice, dincolo de cerinţele didacticeelementare, pune în evidenţă necesitatea respectării legilor speciale ale fiecărei figuri. Astfel,derivarea necesară a concluziei din premise, evidentă pentru raţiune, face din silogism fundamentul prin care demonstraţia devine strictă şi evidentă.Incursiunea în zona raţionamentelor deductive şi a silogismului în special, completează unnecesar demers de formare nu numai în domeniul strict al logicii, dar şi al psiholgiei.Pentru că, aşa cum sublinia Dumitru Anton, „a soluţiona problemele logicii înseamnă arezolva 80% din problemele psihologiei''

Am sa mai adaug cateva definiti si exerciti si cu asta incheiem pe scurt capitolul ,,SILOGISME''------


SILOGISMUL

IX. Testaţi validitatea următoarelor silogisme folosind regulile tradiţionale ale validităţii la fiecare caz în care silogismului este nevalid, stabiliţi regula încălcată.
Reguli:
I.                    Reguli de definiţie
R1. Orice silogism trebuie să conţină trei şi numai trei propoziţii categorice.
R2. Orice silogism categoric trebuie să conţină trei şi numai trei termeni; fiecare termen trebuie să apară de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie.

II.                 Reguli ale cantităţii
R3. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puţin odată.
R4. Dacă un termen este distribuit în concluzie, atunci el trebuie să apară distribuit şi la nivelul premiselor; dacă un termen apare nedistribuit la nivelul premiselor, atunci el trebuie să apară nedistribuit şi în concluzie.

III.               Reguli ale calităţii
R5. Dacă concluzia este negativă, o premisă şi numai una trebuie să fie negativă.
R6. Dacă concluzia este afirmativă, atunci ambele premise trebuie să fie afirmative.

1. Numai persoanele care iau vitamine sunt sănătoase.
          Ionuţ întotdeauna ia vitamine.                                    
Ionuţ este sănătos.   
                                              
Rezolvare: Argumentul poate fi scris astfel:
Toate persoanele care iau vitamine sunt oameni sănătoşi.
Ionuţ este o persoană care ia vitamine.
Ionuţ este sănătos.
Silogismul se poate simboliza:
Toţi V sunt S.
Toţi I sunt V
Toţi I sunt S.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), are trei şi numai trei termeni şi fiecare termen apare de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie (R2).
Termenul mediu (V) este distribuit în prima premisă (R3), ca subiect de universală. Termenul I este distribuit în concluzie (ca subiect de universală) şi este distribuit şi în premisa a doua (ca subiect de universală) (R4), termenul S este nedistribuit în premisă ca predicat de afirmativă, dar este nedistribuit şi în concluzie (R4), ca predicat de afirmativă. Regula 5 nu se aplică pentru că concluzia este afirmativă şi nu negativă. Concluzia este afirmativă iar premisele sunt de asemenea afirmative (R6). Prin urmare, silogismul este valid.

Unele persoane neîndemânatice nu sunt foarte inteligente.
Niciun hoţ căţărător nu este neîndemânatic.
Unii hoţi căţărători sunt foarte inteligenţi.

Rezolvare:
Întrucât concluzia este afirmativă, iar prima premisă este negativă, silogismul încalcă regula R6 şi este nevalid.

Toţi cei care se căiesc se vor mântui.
Niciunul dintre cei care vor fi mântuiţi nu vor arde în iad.
Unii dintre cei care se căiesc nu vor arde în iad.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza:
Toţi C sunt M.
Niciun M nu este A.
Unii C nu sunt A.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), trei şi numai trei termeni (R2), termenul mediu M este distribuit cel puţin odată (R3) în premisa a doua, ca subiect de negativă. Termenul A este distribuit în concluzie şi este distribuit şi în premisă, ca predicat de negativă (R4). Concluzia este negativă iar una dintre premise, a doua, este şi ea negativă (R5). R6 nu se aplică. Prin urmare, silogismul este valid.

Unii oratori talentaţi nu sunt politicieni.
Unii actori nu sunt oratori talentaţi.
Unii actori nu sunt politicieni.

Rezolvare:
Silogismul are ambele premise negative, prin urmare încalcă cel puţin regula R5; ca urmare este nevalid.

Niciun bun cetăţean nu urăşte poliţiştii.
Unii hipioţi urăsc poliţiştii.
Niciun hipiot nu este un bun cetăţean.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza astfel:
            Niciun B nu este U.
            Unii H sunt U.
            Niciun H nu este B.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii(R1), trei şi numai trei termeni (R2), termenul mediu U este distribuit cel puţin odată (R3) în prima premisă, ca predicat de negativă. Termenul H este distribuit în concluzie – ca subiect de negativă - dar este nedistribuit în a doua premisă, ca subiect de particulară. Prin urmare, încalcă (R4). Prin urmare, silogismul este nevalid.

Toţi cei care vor fi mântuiţi vor merge în Rai.
Unii dintre cei care merg în Rai vor cânta la harpă.
Unii dintre cei mântuiţi vor cânta la harpă.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza:
          Toţi M sunt R.
Unii R sunt H.
Unii M sunt H.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), trei şi numai trei termeni, fiecare apare de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie (R2). Termenul mediu R este nedistribuit în ambele premise – în prima ca predicat de afirmativă, în a doua ca subiect de particulară. Prin urmare, silogismul încalcă (R3). Ca urmare, silogismul este nevalid.

Argument : Mamiferele sunt fiinte deoarece nasc pui vi si ii hranesc cu lapte.
Pragmatic:
Un coleg de al meu,care nu prea invata, este nelamurit in legatura cu de ce mamiferele sunt fiinte deoarece va fi ascultat la biologie.Eu i-am explicat ca mamiferele sunt fiinte deoarece nasc pui vi pe care ii hranesc cu lapte.La ora de biologie colegul meu a trebuit sa-i explice doamnei profesoare, care este foarte severa si nu da note cui nu merita, de ce mamiferele sunt fiinte.El intelegand explicatia mea, i-a raspus foarte amanuntit la intrebare si a luat 10.Toata clasa era uimita de 10-le pe care l-a luat si el mi-a zis ca , intelegand de ce mamiferele sunt fiinte, a inceput sa-l fascineze acest capitol al biologiei.Chiar mai mult de atat a facut un proiect legat de aceasta tema prin care ii ajuta pe cei ce nu au inteles raspunsul la intrebare.

Argument prin reducere la absurd:
Argumentul :Mitocondriile sunt organite celulare intalnite in toate tipurile de celule deoarece contin enzime oxido-reducatoare necesare respiratiei, deoarece produc energia necesara organismelor si deoarece sunt organite celulare.
- negam teza : Mitocondriile nu sunt organite celulare intalnite in toate tipurile de celule.
- daca asta ar fi adevarat ar insemna sa nu mai respiram , deoarece este un organ similar cloroplastului, si asta ar insemna sa nu mai traim ceea ce e o mare aberatie => Teza propriu-zisa este adevarata.

                            Silogism

Definitie

Silogismul este un tip de argument logic in care o propozitie este socotita ca fiind adevarata prin concluzionarea ei din alte doua propozitii, denumite premise. Altfel spus, silogismul este structura logica in care o propozitie denumite concluzie isi bazeaza valoarea de adevar pe alte doua propozitii, denumite premise. Aceasta forma de argumentare sta la baza rationamentelor de tip deductiv. Silogismele pot fi considerate rationamente complete, spre deosebire de argumentele de tip inductiv, care presupun un anumit grad de generalizare.
Cuantificatori

Pentru a intelege mai bine cum functioneaza silogismele, este necesara o familiarizare cu ideea de cuantificatori. In logica formala, acestia sunt denumiti A, E, I si O, si traseaza raporturi intre subiectul si predicatul logic al unei propozitii dupa cum urmeaza:

A corespunde unei propozitii universale afirmative, si se traduce prin afirmatii de tipul Toti X sunt Y.

E corespunde unei propozitii universale negative, si poate fi intalnit in forma Nici un X nu este Y.

I corespunde unei propozitii particulare afirmative, de tipul Unii X sunt Y.

O corespunde unei propozitii particulare negative, de tipul Unii X nu sunt Y.

In exemplele de mai sus X si Y pot corespunde oricaror tipuri de categorii, indiferent cat de generale sau specifice sunt acestea. Inlocuind, se pot obtine propozitii de tipul "Toti cetatenii ar trebui sa aiba drept de vot" pentru A, "Nici un individ nu ar trebui sa aiba drept de viata asupra altui individ" pentru E, "Anumite infractiuni sunt indeajuns de grave pentru a fi pedepsite cu moartea" pentru I sau "Unele state din prezent nu urmeaza principiile democratice" pentru O.

Ca o mentiune suplimentara, o propozitie de tip I lasa loc posibilitatii demonstrarii unei relatii de tip A, iar una de tip O unei relatii de tip E.


Structura

Un silogism este compus din subiect (S), predicat (P) si termen mediu (M). Subiectul si predicatul logic nu ar trebui confundate cu cele gramaticale, chiar daca uneori se confunda. Intr-un silogism, intotdeauna una dintre premise va contine subiectul si termenul mediu, o alta va contine predicatul si termentul mediu, iar concluzia subiectul si predicatul. Una dintre posibilele structuri ale unui silogism este:

S-M
M-P
---
S-P
Legaturile dintre subiect sau predicat si termenul mediu si cele dintre subiect si predicat sunt de tipul A, E, I sau O. In functie de aranjarea termenilor in propozitii si de tipul de cuantificatori utilizati, se pot crea 256 de ordonari diferite ale unui silogism, dintre care insa nu toate vor fi valide.

Un concept important este cel de distribuire, sau calitatea unui termen de a fi distribuit. Aceasta se refera la faptul ca toti membrii acelei categorii (spre exemplu X) sunt clasificati. Astfel, intr-o propozitie de tip A, subiectul este distribuit. In propozitiile de tip E, atat subiectul cat si predicatul se considera a fi distribuite. In propozitii de tip I, nici subiectul si nici predicatul nu sunt distribuite. In propozitii de tip O doar predicatul este distribuita


Evident, cuantificatorii nu pot fi distribuiti la intamplare in propozitii, ci trebuie sa respecte anumite reguli generale.

Validitate

Exista un set de 7 legi generale pentru a asigura constructia corecta a silogismelor:

Intr-un silogism valid exista trei si numal trei termeni.
In cel putin una din premise, termenul mediu apare ca termen distribuit.
Oricare din termenii S si P apare ca termen distribuit in concluzie numai daca el a aparut ca termen distribuit si in premisa.
Din doua premise afirmative rezulta cu necesitate o concluzie afirmativa.
Cel putin una din premise trebuie sa fie afirmativa.
Dintr-o premisa afirmativa si alta negativa rezulta cu necesltate o concluzie negativa.
Cel putin una din premise este universala.
Orice silogism care nu respecta cel putin una dintre aceste legi nu poate fi considerat ca fiind valid.

Post has attachment
Photo

Post has attachment
PhotoPhotoPhotoPhoto
4 Photos - View album

Argumentul este-->mamiferele sunt fiinte deoarece nasc puii vi si ii hranesc cu lapte.
Wait while more posts are being loaded