Profile cover photo
Profile photo
Cornel Genet
19 followers
19 followers
About
Posts

Post has attachment
Contravenții și sancțiuni – plata defalcata TVA
2
Plata de către beneficiari a TVA aferentă achizițiilor în alt cont
decât contul de TVA al furnizorului
 În cazul în care beneficiarul efectuează corecția în termen de 7 zile lucrătoare,
acesta nu este sancționat.
 Dacă nu se corectează plata în termenul de 7 zile lucrătoare, contravenția este
sancționată cu amendă stabilită ca procent de 0,06% pe zi din suma plătită
eronat, începând cu ziua plății eronate până la data corectării, dar nu mai mult
de 30 de zile de la data plății eronate.
 Dacă nici după 30 de zile de la data plății eronate, aceasta nu este corectată,
se aplică o amendă egală cu 50% din suma plătită eronat în alt cont decât
contul de TVA al furnizorului/prestatorului;
Debitarea eronată a contului de TVA de către titular, în perioada 1
octombrie – 31 decembrie 2017
 În cazul în care titularul reîntregește suma debitată eronat în termen de 7 zile
lucrătoare, acesta nu este sancționat
 Dacă titularul nu reîntregește suma debitată eronat în termen de 7 zile
lucrătoare, contravenția este sancționată cu amendă stabilită ca procent de
0,06% pe zi din suma debitată eronat, începând cu ziua debitării eronate până la
data corectării, dar nu mai mult de 30 de zile de la data debitării eronate.
 Dacă nici după 30 de zile de la data debitării eronate, aceasta nu este corectată,
se aplică o amendă egală cu 50% din suma debitată eronat.
Necomunicarea contului de TVA către furnizori și clienți se
sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;
Nevirarea/nedepunerea de către furnizor/prestator în contul de TVA
propriu, în termen de 7 zile lucrătoare, a TVA aferente încasărilor cu
cardul/numerar, precum și a TVA aferente facturilor/instrumentelor de
plata emise înainte de data aplicării regimului și încasate după aceasta
dată
 Dacă persoana virează/depune sumele în termenul de 7 zile lucrătoare, acesta
nu este sancționat.
 Dacă persoana nu efectuează virarea/depunerea în termenul de 7 zile
lucrătoare, contravenția este sancționată cu amendă stabilită ca procent de
0,06% pe zi din suma nevirată/nedepusă, începând cu ziua în care a intervenit
obligația virării/depunerii până la data la care se efectuează virarea/depunerea,
dar nu mai mult de 30 de zile de la data la care a intervenit obligația de
virare/depunere.
 Dacă nici după 30 de zile nu se virează/depun sumele, se aplică o amendă egală
cu 10% din suma nevirată/nedepusă în contul de TVA.
Plata de către beneficiar a TVA datorate furnizorului din alt cont
decât contul de TVA
 Dacă beneficiarul efectuează corecția plății (adică face plata din contul
său de TVA) în termenul de 7 zile lucrătoare, acesta nu este sancționat.
 Dacă beneficiarul nu corectează plata eronată în termenul de 7 zile
lucrătoare, contravenția este sancționată cu amendă stabilită ca procent
de 0,06% pe zi din suma plătită eronat, începând cu ziua în care a
intervenit obligația plății până la data corectării acesteia, dar nu mai mult
de 30 de zile de la data la care a intervenit obligația plății.
 Dacă nici după 30 de zile nu se corectează plata, se aplică o amendă
egală cu 10% din suma plătită eronat din alt cont decât contul său de
TVA.
Conturile de TVA pot fi deschise la instituțiile de credit care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiții la 1 octombrie 2017:
a) structura codului IBAN aferent conturilor să conțină în mod unic șirul de
caractere ”TVA” și codul de țară al României, respectiv RO;
b) nu permit eliberarea de numerar din acest cont.
(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea
contului de TVA, instituțiile de credit trebuie să asigure și un mecanism
automat/manual care să verifice că tranzacțiile cu instrumente bancare se
realizează doar între aceste conturi, după cum urmează:
a) la debitarea contului de TVA, existența unui IBAN beneficiar care să
conțină în structura sa șirul de caractere ”TVA”;
b) permiterea debitării contului de TVA în situațiile în care este necesară
aprobarea ANAF doar după obținerea acesteia și doar prin creditarea unui cont
curent deschis la aceeași instituție de credit;
Conturile de TVA se deschid la unitățile trezoreriei statului la 1 octombrie 2017, în
următoarele condiții:
• structura codului IBAN aferent conturilor să conțină în mod unic șirul de caractere ”TVA” și
codul de țară al României, respectiv RO;
• nu se permite eliberarea de numerar din acest cont;
• conturile nu sunt purtatoare de dobândă;
• costurile aferente deschiderii conturilor și comisioanele aferente oricăror operațiuni în
legătură cu acestea se suportă de la bugetul trezoreriei statului, fără a fi percepute de la
titularii de cont.
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea contului de
TVA, trezoreria statului asigură și un mecanism automat/manual care să verifice că
tranzacțiile cu instrumente bancare se realizează doar între aceste conturi, după cum
urmează:
• la debitarea contului de TVA, existența unui IBAN beneficiar care să conțină în structura sa
șirul de caractere ”TVA”;
• permiterea debitării contului de TVA în situațiile în care este necesară aprobarea ANAF doar
după obținerea acestei aprobări și doar prin creditarea unui cont curent distinct deschis la
trezoreria statului.
• Pentru încasarea sumelor aprobate de ANAF, persoanele impozabile solicită unității
trezoreriei statului deschiderea unui cont de disponibil distinct, nepurtător de dobândă și
pentru care nu se percep comisioane, prin care se pot derula orice operațiuni de
încasări și plăți în lei.
Ce se întâmplă dacă furnizorul/prestatorul nu
comunică contul de TVA beneficiarului?
În cazul furnizorilor/prestatorilor care nu au comunicat contul de
TVA beneficiarilor, beneficiarii au obligația să plătească suma
reprezentând TVA aferentă achizițiilor în contul de TVA al
furnizorului/prestatorului deschis la trezoreria statului.
Conturile de TVA deschise la trezorerie se publică pe pagina de
internet a MFP sau ANAF și se actualizează periodic. Informațiile
minime publicate sunt: denumirea titularului de cont, codul de
identificare fiscală, codul IBAN al contului de TVA și unitatea trezoreriei
la care este deschis contul.
Add a comment...

Post has attachment
Sistemul de plată defalcată a TVA
7
Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a
TVA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din
31 august 2017
Motivația introducerii mecanismului plății defalcate a
TVA
•creșterea gradului de conformare voluntară la plată a
operatorilor economici, prin asigurarea resurselor
financiare ale acestora pentru plata TVA datorate bugetului
de stat
•reducerea evaziunii în domeniul TVA
•asigurarea unui mediu concurențial corect prin eliminarea
avantajelor unor operatori economici cu comportament
fiscal incorect care nu achită TVA la bugetul de stat
Mecanismul plății defalcate a TVA
Mecanismul plății defalcate a TVA nu schimbă nicio regulă
fiscală în domeniul TVA.
De exemplu, nu se modifică:
•regulile de exigibilitate a TVA
•regulile de înscriere a operațiunilor în decontul de TVA
•termenul de depunere a decontului de TVA
•termenul de plata a TVA către bugetul de stat
•regulile de rambursare a TVA de la bugetul de stat
•nu se impun obligații suplimentare de raportare, etc.
De când se aplică mecanismul plății defalcate a
TVA?
– De la 1 Octombrie 2017 fiecare firmă poate opta să aplice mecanismul
 Facilități acordate celor care optează pentru aplicarea mecanismului
 anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30
septembrie 2017, în anumite condiții;
 reducerea cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al
anului fiscal 2017
Organul fiscal înființează “Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA”, iar
persoanele care optează vor aplica mecanismul începând cu ziua urmatoare celei în care
au fost înscrise în acest registru.
Organul fiscal va înscrie persoanele în registru în termen de maximum 3 zile de la
data la care acestea depun notificarea prin care optează pentru aplicarea mecanismului
privind plata defalcată a TVA.
– De la 1 ianuarie 2018 toate persoanele înregistrate în scopuri de TVA sunt
obligate să aplice mecanismul plății defalcate de TVA.
Operațiunile pentru care se aplică mecanismul:
• operațiunile taxabile din punct de vedere al TVA pentru care locul livrării sau
locul prestării se consideră a fi din punct de vedere al TVA în România
Operațiuni pentru care nu se aplică mecanismul:
• operațiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata TVA
• operațiunile supuse regimurilor speciale de TVA: regimul bunurilor secondhand,
regimul agentiilor de turism, regimul special pentru agricultori, etc
Cum funcționează mecanismul?
Fiecare plătitor de TVA va avea în mod obligatoriu un cont separat
de TVA, diferit de contul curent.
Pentru fiecare factură emisă de un furnizor plătitor de TVA,
beneficiarul face două plăți:
1) Una în contul curent, reprezentând valoarea produselor/serviciilor (baza
de impozitare a TVA). Această plată se face din contul curent al
beneficiarului.
2) Una în contul de TVA, reprezentând valoarea TVA pentru
produsele/serviciile în cauză. Această plată se face din contul de TVA al
beneficiarului.
Excepții: plăți în numerar, cu cardul, substitute de numerar
Add a comment...

Plătitorii de impozit pe venit în sistem real sunt obligați să achiziționeze și să completeze Registrul de evidență fiscală

Publicarea OUG nr.80/2014, privind modificarea și completarea Codului fiscal aduce schimbări asupra regulii generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Conform Art. 48 (1) Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri cu excepţia situaţiilor în care sunt aplicabile prevederile art. 49 (stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit) şi art.50 (stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală)
Contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au obligaţia să completeze Registrul de evidenţă fiscală, în vederea stabilirii venitului net anual.
Modelul şi conţinutul Registrului de evidenţă fiscală vor fi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate desemnată conform alin. (2) (pe baza normelor de venit publicate de ANAF) şi o altă activitate independentă, venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 48.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.
- Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală sau îşi îndeplinesc obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Contribuabilii care îşi îndeplinesc obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.
- Opţiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 48, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani.
- Asocierile fără personalitate juridică, precum şi persoanele juridice care organizează şi conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu;.“
-  Impozitul reţinut la sursă de către plătitori pentru veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul afacerii, prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f), calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 48. Plăţile anticipate vor fi luate în calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal competent.“

 

Contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 48. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi nu determină venitul net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 48, nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidentei contabile.
Add a comment...

Salariul minim în 2015

Publicarea în Monitorul Oficial nr. 902 din 11 decembrie 2014 a Hotărârii Guvernului nr. 1091/2014 stabilește salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată  astfel:

-  începând cu 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la suma de 975 lei, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră.

-   de asemenea, din 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la suma de  1.050 lei, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentand 6,225 lei/oră.

 

 Atenție! Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Nu uitați de obligația întocmirii deciziilor de modificare a salariilor și de depunerea Revisal.

Termenul de depunere pentru Revisal este: cel târziu în cea de a 20 zi lucrătoare, din momentul în care a avut loc modificarea.

Pentru modificarea salariului din ianuarie – termenul de depunere a registrului este până la data de 29 ianuarie 2015

Pentru modificarea salariului din iulie – termenul de depunere a registrului este până la data de 28 iulie 2015
Add a comment...

Registrul de casă – care este noul plafon de încasări și de plăți?

Ultima apariție legislativă, cu aplicare din luna aprilie 2015, Decretul nr.384/2015 - Legea nr.70/2015, cu privire la măsuri pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, stabilește noile plafoanele de încasări și plăți. Ca noutate a fost introdus un plafon și pentru operațiunile între persoane fizice. 

Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.

Prin excepţie se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:

a) încasări de la persoanele prevăzute anterior, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;

b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;

c) plăţi în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;

d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;

e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Prevederile se aplică şi operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută efectuate pe teritoriul României. Încadrarea în plafoanele prevăzute se efectuează în funcţie de cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunilor de încasări sau plăţi.

Plafoanele limită nu se aplică pentru următoarele operaţiuni:

a) depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;

 b) plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;

c) plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;

 d) retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.

 e) transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii;

f) depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

În cazul persoanelor care au organizate mai multe casierii, plafoanele sunt aplicabile pe fiecare casierie în parte.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.

Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic de 5.000 lei/persoană sau 10.000 lei/zi, după caz.

Operaţiunile de încasări în numerar efectuate de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.

Prevederile nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii, cu persoanele fizice.

Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.

Este interzisă acordarea oricăror avantaje clienţilor pentru efectuarea de plăţi în numerar.

Pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.

În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.

Nerespectarea prevederilor constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de 10% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 100 lei.

Nerespectarea prevederilor privind acordarea oricăror avantaje clienţilor pentru efectuarea de plăţi în numerar şi eliberarea sau fragmentarea solicitărilor de eliberare de numerar care conduce la depăşirea plafonului prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 4.500 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către organele Ministerului Finanţelor Publice, ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor sale subordonate, conform competenţelor.

Contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Explicații ale unor termeni:

a) încasare fragmentată – fracţionarea sumei de încasat în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege;

b) plată fragmentată – fracţionarea sumei de plată în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege;

c) magazin de tipul cash and carry – magazin care realizează comerţ de tipul cash and carry, astfel cum este definit la art. 4 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Add a comment...

Când se anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA?

Începând cu 1 februarie 2015, conform art.153 alin.9 din Legea nr.571/2003 actualizată prin OG nr.80/2014 organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, astfel:

ü  ) dacă este declarată inactivă conform prevederilor art. 78^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la data declarării ca inactivă;

ü  ) dacă a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerțului, potrivit legii, de la data înscrierii mențiunii privind inactivitatea temporară în registrul comerțului;

ü ) dacă asociații/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăși au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la data comunicării deciziei de anulare de către organele fiscale competente. Prin excepție, în cazul societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se dispune anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă:
administratorii și/sau persoana impozabilă însăși, în cazul societăților pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
asociații majoritari sau, după caz, asociatul unic și/sau administratorii și/saupersoana impozabilă  însăși, în cazul altor societăți decât cele menționate la pct.1(societate cu răspundere limitată, în comandită simplă și în nume colectiv), au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
ü  ) dacă nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de taxă, dar nu este în situaţia prevăzută la lit. a) sau b), din prima zi a celei de-a doua luni următoare respectivului semestru calendaristic. Anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile este realizată din oficiu de către organele fiscale competente.

ü  ) dacă în deconturile de taxă depuse pentru 6 luni consecutive în cursul unui semestru calendaristic, în cazul persoanelor care au perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru două perioade fiscale consecutive în cursul unui semestru calendaristic, în cazul persoanelor impozabile care au perioada fiscală trimestrul calendaristic, nu au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de servicii, realizate în cursul acestor perioade de raportare, din prima zi a celei de-a doua luni următoare respectivului semestru calendaristic. Anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile este realizată din oficiu de către organele fiscale competente.

ü  ) dacă, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana impozabilă nu era obligată şi nici nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA. Anularea înregistrării în scopuri de TVA se realizează la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de către organele fiscale competente, după caz

ü  ) în situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire. Anularea înregistrării în scopuri de TVA se realizează la solicitarea persoanei

ü  ) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activității economice în România, înființată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerțului, nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică potrivit criteriilor și în termenele stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrarea Fiscală. (În acest caz, reînregistrarea în scopuri de TVA se face la solicitarea persoanei impozabile, dacă înceteaza situația care a condus la anulare. (formular 099))
Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în vigoare.
După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (9) lit. a) - e) și h), organele fiscale competente înregistrează persoanele impozabile în scopuri de TVA aplicând prevederile alin. (7^1) astfel:
ü) la solicitarea persoanei impozabile, pentru situațiile prevăzute la alin. (9) lit. a) și b), dacă încetează situația care a condus la anulare, de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA;
ü) la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevăzută la alin. (9) lit. c), dacă încetează situaţia care a condus la anulare, de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. În cazul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ai căror asociaţi din cauza cărora s-a dispus anularea înregistrării în scopuri de TVA nu sunt majoritari la momentul solicitării reînregistrării, persoana impozabilă poate solicita reînregistrarea chiar dacă nu a încetat situaţia care a condus la anularea înregistrării conform alin. (9) lit. c);
ü) la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevăzută la alin. (9) lit. d), de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA, pe baza următoarelor informaţii/documente furnizate de persoana impozabilă:
prezentarea deconturilor de taxă nedepuse la termen;
prezentarea unei cereri motivate din care să rezulte că se angajează să depună la termenele prevăzute de lege deconturile de taxă;
ü  ) la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevăzută la alin. (9) lit. e), pe baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte că va desfăşura activităţi economice. Data înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile este data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.
ü  ) la solicitarea persoanei impozabile, în situația prevăzută la alin. (9) lit. h), dacă încetează situația care a condus la anulare, de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.
Add a comment...
Wait while more posts are being loaded