Profile cover photo
Profile photo
Augustin Alexandru
91 followers -
intotdeauna exista o solutie....
intotdeauna exista o solutie....

91 followers
About
Augustin's interests
View all
Augustin's posts

Post has attachment

Post has attachment

Post has shared content

Post has shared content
România la Expoziţia Internaţională din New York. 1939.

O vizită la pavilionul României de la Expoziţia Internaţională din New York
A visit to the Romanian pavilion at the International Exhibition in New York
O vizită la pavilionul României dela Expoziţia Internaţională din New York
De pictorul Elie Crisotloveanu, 27.VIII.1939, ROMÂNIA No. 447
New York. August. (prin poştă).
(RO) Pavilonul României e situat în unul din cele mai fericite locuri din grupul Internaţional – chiar în faţa “Lagoonei Naţiunilor”, un mare lac în formă de eclipsă, cu fântâni arteziene şi unde în fiecare seară 50-60 de mii de persoane se adună să asiste la o simfonie feerică de jocuri de apă, luminată de puternice reflectoare colorate, focuri benagale, artificii şi o muzică divină, difuzionată de una din cele mai mari orhestre, – un minunat şi ingenios mijloc de atracţie.
La stânga Pavilionului se întinde “Marea Curte a Pacei”, unde au loc toate manifestările artistice şi culturale.
Bogăţia Marmorei, care acoperă în întregime Pavilionul nostru e obiectul de admiraţie al fiecărui trecător. Pavilionul e opera arhitectului G.M. Cantacuzino.
Dacă cineva păşeşte spre intrarea acestui Pavilion, e întâmpinat de un prea frumos portar sculptat din marmoră – iar dacă ochiul îi fură o privire înăuntru, e prins în mreaja luminelor feerice produse de coloanele de alabastru din interiorul clădirei.
Înăuntru, publicul e atras de o hartă enormă “România la lucru” în bassorelief, precum şi Friza de aramă bătută, aproape de 30 metri în lungime, aceasta de-a lungul balconului, povestind Istoria Neamului Nostru. Amândouă sunt lucrările sculptorului Mac Constantinescu, – şi cu drept cuvânt adevărate opere de sculptură arhitectonică.
În faţa hărţii stă o coloană de marmoră de “Carara” în care Miliţa Pătraşcu a sculpatat un reuşit portret al Majestăţii Sale Regele Carol şi Voevodul Mihai.
CUM ESTE PRIMIT PUBLICUL ÎN PAVILIONUL ROMÂNESC
Două vlăstare de români, doi studenţi dela cele mai mari Universităţi de aici, înalţi şi bine făcuţi, explică rând pe rând, cu dragoste şi mândrie, într-o englezească perfectă, mulţimei despre ţara noastră, limba noastră, bogăţiile acestui pământ scump – şi cuvintele lor sunt sorbite cu nesaţ.
“The Ceilling of this building is made of salt”…
Într-o secundă toţi ochii s-au îndreptat către tavan, expresile tuturor trădează o îndoială amesctecată cu curiozitate.
Tavanul e făcut din sare!
E posibil aşa ceva? Şi atunci tânărul student întăreşte această declaraţie. “da!- Sare – aceeaşi sare cu care dvs săraţi bucăţele acasă – numai, că această pe care o vedeţi aici, e în stare brută, nerafinată, aşa cum e scoasă din minele noastre româneşti.
Coloanele acestea sunt făcute din alabastru, una din cele mai transparente marmore – şi aşa, tânărul nostru explică înainte, în timp ce vizitatorii ascultă cu plăcere, iar friza de aramă a lui Constantinescu devine o carte plăcută a Istoriei Neamului Nostru.
Etajul e consacrat în întregime Serviciului Social desubt direcţia d-lui profesor Dimitrie Gusti, căruia, cu drept cuvânt, i-se datoreşte tot succesul acestei Expoziţii româneşti.
Imediat la stânga sunt 4 “Diorame” arătând sistemul de educaţie al tineretului român: “Străjerii, sportul şi educaţia adulţilor.”
La mijlocul salei se găseşte o frumoasă operă de pictură decorativă “Servicul Social”, a pictorului Theodorescu Sion, portretând sucesul Serviciului Social la sate.
O altă “ Dioarama” reuşită, reprezentând “Echipele studenţeşti la lucru într-un sat” e , fără îndoială un punct atractiv.
INTERIORUL CASEI ROMÂNEŞTI
Alături de Pavilionul nostru e Portugalia, apoi Luxemburgul, iar la dreapta, pe Aleea Internaţională, se înalţă majestuoasă, frumoasă şi originală “Casa României”.
“Casa României” e o clădire solidă cu multe balcoane şi colonade frumoase, fiecare variind în desemn, cu o intrare podobită de un portar impozant, aproape 10 metri în înălţime, sculptat din marmoră, şi cu un turn măreţ, în felul celor al vechilor noastre cetăţui. Are o curte largă, înconjurată de ziduri groase cu două porţi mari de lemn sculptat şi o gradină frumos împodobită cu plopi.
În faţăa intrării, alături de trei steaguri mari, două româneşti şi unul american, vedem două impozante bassorealiefuri artistic sculpate în piatră, reprezentând strămoşii noştrii, “dacii” opera d-nei Lavrilliere Cosăceanu, şi “Românii” opera d-lui M.Basarab.
Intrând înăuntru o mare sala răcoroasă a căror bolţi şi arcuri îţi aminteşte de casele boiereşti, patriarhale, te face să uiţi, pentru un moment că te afli în cea mai modernă ţară din lume, ţara caselor “Sgârie-nori”, America…
O poarte enormă semicirculară de fier forjat, care de departe pare ca o dantelă fină, separă localul restaurantului de restul cladirei; iar covoarele, lucrările dnei Gheaţă, cosimbolică şi alegorică a României – operează aşa de natural la frumuseţea sălii în rolul lor decorativ pe fondul rozaceu al marmorei.
Peretele din standă, în formă de semi-cerc, e acoperit de un panou decorativ, pictură pe sticlă, o hartă briliant colorată. E lucrarea d-lui Mazilescu.
Pictură românească de şevalet e reprezentată de 13 artişti cu un total de 20 tablouri.
Sculptura de asemenea mai e reprezentată de opt lucrări mai mici, torsuri, figurine, capete etc.
La stânga, avem un balcon împodobit de patru coloane majestuase. Intrând în sala de banchete ni se deschide o frumoasa uşă autrită, toată sculptată în lemn. E obiectul de admiraţie al tuturor.
La etajul al III-lea e expoziţia economică.
Aici s-a încercat să se acomodeze tot ce produce ţara noastră – deacea vom vedea în diferite galantare de sticlă, expuse: conserve de tot felul, salamuri, brânzeturi, cereale, uleiuri etc. – apoi blănuri, pielării, industria casnică, etc,
Pictorul Miracovici în legătură cu această expoziţie a făcut 9 panouri decorative industriale foarte reuşite şi care acoperă tot spaţiul pereţilor din această sală.
Intrând în camera următoare suntem atraşi fără să vrem de un impozant al M.S. Regelui Carol ÎI-lea. Lucrarea sculptorului Ion Jalea e fără îndoială o adevărată opera de artă.
Ca să ne coborâm luăm ascensorul şi iată-ne în câteva secunde jos. Din năuntrul restaurantului se aud melodi sublime, cântecele noastre româneşti. Şi care este acela care poate rezista lor? Orchestra lui Grigoraş Dinicu cântă cu foc o doină. Intrăm în restaurant: o sală mult mai mare ca sala de banchete. Arcuri şi bolţi pretutindeni, în fund un panou decorativ, fragmente din “Nunta” pictorului Demian. Ici şi colo în câte un colţ, câte o fotă, o oală două şi câte o stachină românească aşezate cu gust, dau o atmosferă cu totul nouă. Un covor frumos, mare cât sala, tot ăl Şoc.Femeilor române acoperă pardoseală.
Suntem întâmpinaţi cu o curte românească, care place atât de mult americanilor, şi suntem conduşi la o masă în grădină. Tocmai acum Fănică Luca îi trage o bătută din naiul lui. Iar deliciosul miros provenit de la grătar, care e în plină activitate, ne măreşte pofta de mâncare. Bucăţele şi vinurile noastre le cunoaşteţi cu toţii acasă, dar vreau să spun că americanii sunt încântaţi de ele.
După masă vizităm Expoziţia de cusături, covoare şi ceramică din grădina restaurantului. Expoziţia e contribuţia muzeului Tzigara Samurcaş, muzeul Industrial şi al ministerului de Agricultură.
Închei acest articol cu fermă convingere, că sacrificiul făcut, de ţara noastră, prin participarea ei la această mare Expoziţie internaţională va fi răsplătit prin prestigiul căpătat dela aceste milioane de suflete, care vizitandu-ne au învăţat să ne cunoască, să ne aprecieze şi să ne stimeze, ca pe un popor cu adevărat civilizat ce suntem.
(EN) A visit to the Romanian pavilion at the International Exhibition in New York
Romania at the Universal Exhibition in New York 1939
At the height of a process of asserting its national identity, Romania tried, through industry, culture and tradition, to be noticed internationally. Therefore at the Universal Exhibition in New York, Romania was one of the best appreciated participants.
Its Pavilion was inaugurated on the 30 April 1939, in the presence of Romanian officials, the Commissioner General of the Pavilion being the Academician Dimitrie Gusti.
The Universal Exhibition, having as theme "The World of Tomorrow”, took place at Flushing Meadows during the years 1939 -1940.
Romania presented two buildings: Romania’s Pavilion and the Romanian House, which had a restaurant that competed with the French one in attracting costumers and which became a meeting place for the time’s American elite.
Artworks by Cornel Medrea, Ion Jalea and Gheorghe Petrascu delighted the visitors, and the traditional food and the wine offered in the summer garden were praised.
The illustrations of Romania’s theme at the Exhibition included highlights from the sectors dedicated to aviation, agriculture, research, oil extraction and processing.
Great names of the American architecture opined that Romanian pavilions were the most successful in point of architecture and as general presentation and were creating the image of one of the most interesting countries at the American Exhibition.
As for music, present at the exhibition were, along with Grigoraş Dinicu’s folk music band, Maria Tănase and Fanică Luca, outstanding performers of Romanian folk music, who truly impressed the visitors.
PhotoPhotoPhotoPhotoPhoto
New York. 1939 (III)
15 Photos - View album

Post has attachment

Post has shared content

Post has attachment

Post has shared content
Ce dreptate are micutul!
Photo

Post has attachment
ca sa ne intelegem...nu mai este deloc mult, pana departe!si nu este o gluma!!!

Post has attachment
Wait while more posts are being loaded