Profile cover photo
Profile photo
Foraje puturi apa
3 followers -
Foraje puturi apa. Standarde europene, preturi romanesti
Foraje puturi apa. Standarde europene, preturi romanesti

3 followers
About
Communities and Collections
Posts

Post has attachment
Am ars 2 pompe submersibile, ce fac?

O alta problema des intalnita.

Apa din foraj are o temperatura intre 10-14 grade din acest motiv, pompele submersibile sunt proiectate ca racirea motorului sa fie realizata cu aceasta apa.

Dupa exploatarea indelungata a putului, nivelul apei din interiorul tubulaturii scade, desi apa din stratele acvifere au acelasi debit, doar ca nu mai reuseste sa patrunda in foraj datorita imbatranirii forajului.
...........
Citeste tot pe: http://www.foraje-puturi.eu/ars-2-pompe-submersibile-ce-fac/
Add a comment...

Post has attachment
Pompe de caldura sol-apa cu colector orizontal Pro si Contra
Scriu acest articol pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la eficienta pompelor de caldura.  E foarte logic ca eficienta / randamentul lor depinde de diferenta de temperatura dintre mediul de unde se obtine caldura / “frigul” si mediul unde se cedeaza caldura .
Mai precis, iarna cand dorim ca o pompa de caldura sa dea o temperatura cat mai inalta atunci ar fi ideal ca in circuitul primar sa aiba o “sursa” cat mai calda . Vara, pe acelasi rationament, cat mai rece. Si astfel vom obtine randamente foarte bune.
De ce nu se folosesc / nu sunt deloc rentabile pompele aer-apa – nu e nevoie de sapaturi ca la cele cu colector orizontal, nu e nevoie de foraje pentru sondele U sau dublu U , etc – Raspunsul e unul simplu : Nu sunt eficiente . Pentru ca Iarna sursa e rece ( in loc sa fie cel putin constanta, daca nu calda) , iar vara sursa e calda ( vorbim aici despre aer desigur)
Acum sa trecem la pompele sol-apa cu colector orizontal . Multi iau un calcul doar diferenta de pret dintre un foraj pentru pompa de caldura ( 17 eur / metru, in cazul nostru, in anul 2010 ) si costurile montarii unui colector orizontal. Uita (din pacate)  sa ia in calcul si diferenta de randamente. Mai jos e un grafic al variatiei temperaturilor in sol functie de anotimp :
Dupa cum se vede , variatia temperaturii in sol pana la o adancime de 5 metri e foarte importanta / mare de la o luna la alta . Se intampla exact acelasi fenomen ca si la pompele Aer-apa – cand avem mai mare nevoie de caldura, sursa e cea mai rece, si cand avem cel mai mult nevoie de “frig” , sursa e cea mai calda – adica exact Invers decat e rentabil. Rezulta randamente mult scazute fata de foraje.
Va reamintesc ca pompele apa-apa au celputin 3 neajunsuri
– forajele sunt mult mai scumpe decat cele pentru sonde U
– depindeti  de o pompa submersibila car econsuma mult mai mult decat una de recirculare, dar si schimbarea ei in caz de defectiune e anevoioasa cateodata
– in f multe cazuri, a introduce in pamant un debit de 1 l / secunda e o problema in Romania
Concluzia (mea)  – Recomand tuturor pompele de cladura sol-apa cu sonde dublu U . Cred ca pentru o casa rezonabila ( pana la 200 mp)  e suficienta o pompa de 8-10 kw , careia o sa-i trebuiasca 2 foraje de max 100 m – rezulta ( in general) un cost total de sub 10.000 euro pentru o centrala ( pompa de caldura )  completa montata, instalata si perfect functionala cu randament foarte bun .
Add a comment...

Post has attachment
Sfaturi pentru exploatarea / intretinerea unui put forat ( foraj de alimentare cu apa)
Va prezentam mai jos cateva sfaturi pentru exploatarea unui foraj de alimentare cu apa. Prin respectarea lor veti apela la intervale foarte mari (10-50 ani) de timp la operatiuni gen desnisipare, schimbare pompa, decolmatare, periere filtre, etc.
1. Imediat dupa predarea / preluarea forajului de la executant: Pompati cat mai multa apa (debitul maxim din fisa forajului) o perioada cat mai lunga de timp.
De ce? Acviferul curge – in pamant – intr-o anumita directie. Acest lucru inseamna ca in forajul d-voastra (chiar si cand sta) are loc un transport de apa. Filtrele forajului (fantele taiate in plastic) au o anumita latime (noi recomandam absolut oriunde 0,7 mm) f-ctie de care se introduce un anumit sort de pietris (uzual 1-3 mm sau 2-4 mm f-ctie de granulometria nisipului din acvifer). Dar, in nisipul acvifer exista si o fractie sub 2 sau sub 1 mm care va putea circula prin filtrul de pietris, chiar si cuartos. Aceast transport / circulatie de particule fine prin foraj va duce la depunere / decantare si chiar cimentare a lui, si, e foarte posibil / probabil ca in cateva saptamani / luni sa fie forajul plin (pana la nivelul acviferului) cu astfel de nisip, filtrele fiind blocate.
Cu ce debit? Cu debitul maxim calculat / masurat de executant. Pe baza informatiilor de la desnisiparea cu aer (pompa mamuth)  dar si pe baza masuratorilor de la punerea in productie cu submersibile se determina debitul maxim al forajului. Ca si idee, el se determina in 2 feluri – la aparitia unei veniri masive de nisip la crestere treptata de debit, semn ca s-a trecut la curgere turbulenta – aici trebuie tinut cont si de denivelarea in foraj, sau la scaderea lenta, treptata a nivelului dinamic la debit constant, semn ca se pompeaza “la epuisment”.
Cat timp? Cea mai grea intrebare. Depinde de atat de multi factori – de latimea fantelor, de suprafata activa a filtrelor forajului, de granulatia si tipul margaritarului, de diametrul de sapare si de cel de tubare, de modul de executie a desnisiparii si mai ales a punerii in productie, de granulometria  / granulatia stratului acvifer, etc. Vestea buna e ca nu exista prea mult. Oricat de mult e binevenit, va faceti un bine. De ex 2 saptamani. Dar, sunt convins ca in 99,99% din cazuri si 1 saptamana e suficient. In cele mai multe cazuri e suficient si 2 zile. Pomparile le recomand sa fie cu cateva (2-3) intreruperi zilnice a 1-2 ore fiecare. Nu e gresit nici daca se opresc noaptea.
Concluzia – Dupa ce ati facut aceste pompari, intre pietrisul cuartos si strat se face natural un filtru invers, din particulele acfiverului care va filtra particulele fine  si f fine. Acest filtru va bloca transportul acestora prin forajul proaspat executat, si, in felul acesta veti putea lasa un foraj sa stea oprit / neexploatat saptamani /luni sau chiar ani fara sa va treziti cu el nisipat / cimentat.
2. Proiectati / executati sistemul / instalatia de alimentare cu apa in asa fel incat sa minimizati numarul de cicluri pornire / oprire ale pompei submersibile  (sau hidroforului).
De ce? Garantia pompei d-voastra este data in cicluri pornire /oprire, si NU in ore de functionare. La fiecare oprire de pompa, minuscula cantitate invizibila de particule in suspensie din foraj se decanteaza si se depune in decantor. Dupa ce se va umple decantorul, acestea vor obtura filtrele treptat, si intr-o perioada foarte scurta  (crestere exponentiala) forajul nu va mai avea apa .
Ce debit sa aiba pompa?  Nu e necesar / obligatoriu sa echipati un foraj care poate furniza 4 l/s (de exemplu) cu o pompa de 4 l/s. Pentru nevoile d-voastra casnice e suficient si 0,5 l cu un vas de expansiune mai marisor.  Va recomandam sa folositi o pompa care sa va asigure necesarul / confortul d-voastra dorit, si nu una mai mare. Astfel pompa va avea porniri mai rare si de durata mai lunga, protejati in felul acesta si pompa, si forajul, si instalatia d-voastra electrica.
Nu recomandam in nici o situatie ca numarul de cicluri zilnice sa fie > 20. Ideal e sa fie de 3..4.
3. Folositi o pompa cu diametrul cat mai apropiat de cel al tubulaturii forajului.
Desi corect era, plecand de la debitul necesar (estimat a se obtine din acvifer) sa se aleaga diametrul viitoarei pompe, si de acolo diametrul de tubare, se intampla des ca acest diametru sa fie mai mare decat necesar. Producatorii pompelor recomanda montarea in foraje cu diametrul cat mai apropiat de cel al pompei. Si asta pentru ca apa sa aiba o viteza de circulatie in jurul pompei / motorului mare si sa poata sigura o racire corespunzatoare. Daca va aflati in aceasta situatie aflati ca ati platit un pret prea mare pentru un foraj (diametru) nenecesar. Iar acum probabil va va trebui o pompa mai scumpa decat va era necesar.
4. Folositi un furtun de refulare la pompa submersibila de diametru corespunzator debitului.
Producatorii nu pot modifica marimea pompelor (carcaselor) pentru fiecare debit. Si de aceea prevad pompa cu un diametru de refulare care sa poata transporta / pompa debitul maxim al gamei. De cele mai multe ori d-voastra nu aveti nevoie de acest diametru.
Ce diametru am nevoie la furtunul de refulare? Pana la 1 l/s va recomandam Ø 25 mm. Intre 1 si 4 l/s va recomandam 32 mm. Peste 4 l/s va recomandam 40 sau 50 mm.
E rau daca folosesc un furtun / diametru mai mare?  DA. Nu pentru ca e mai scump si mai greu si va fi mai greu de scos afara vreodata. Ci din cauza ca viteza ascensionala a apei in furtun scade odata cu cresterea diametrului. Si e posibil ca anumite particule sa nu poata fi “ridicate” la suprafata de aceasta viteza a apei, aceste particule se vor aduna continuu deasupra pompei si la un moment dat va bloca refularea.
Ce se intampla daca un un furtun mai subtire?  Nimic grav. Se va reduce debitul pompei si veti “arunca” cu o parte din energia electrica consumata pe fereastra. Dar nu va avea de suferit nici pompa si nici forajul.
OBS 1 : Natura noastra (cred ca doar a romanilor – probabil ni se trage de la betoanele Ceausestilor) e sa facem adancimi cat mai mari, diametre cat mai mari, pompe / debite cat mai mari / coloane de refulare cat mai mari, asa, ca sa fie ….. . Sper / cred ca criza a rezolvat cel putin partial aceasta meteahna, si ne vom invata si noi sa facem ce trebuie, atat cat trebuie, si mai ales, cum trebuie.
OBS 2 : De ce recomandam diametrul fantelor 0,7 mm?  E diametrul ideal pentru pietrisul cuartos 1-3 mm si asigura u suprafata activa suficienta si pentru 2-4 mm (debite mari si f mari).
Se pot face fante si de 0,5, chiar de 0,3 si chiar 0,1 mm si exista (nu in Romania) si pietris cuartos cu granulatie < 1 mm (noi am folosit asa ceva la un proiect special). Dar se reduce suprafata activa a filtrelor, apare fenomenul tensiunii superficiale in fante si de multe ori, debitul poate scadea dramatic (de cateva ori).
Se pot face fante de 1mm, sau chiar mai mari. Sunt multe acvifere in Romania care se pot filtra si cu sort 3-7 mm sau 4-8 mm si deci nu se pune problema de nisip fin. Din experienta, am obtinut debite gigantice prin fante de 0,7 mm. Si deci consideram din motive economice, de rotatie a stocurilor, de marime a stocurilor, ca e suficienta latimea fantelor de 0,7 mm.
Daca aveti intrebari / neclaritati / observatii le asteptam email.
Susrsa: http://www.foraje-puturi.eu
Add a comment...

Post has attachment
Alimentarea unei case de la un foraj
Se da un foraj si un consumator ( casa, pensiune, etc).

put foratAvem datele forajului si adica :
– nivel static
– curba nivel dinamic / debit ( sau 3 denivelari la 3 debite diferite)
– diametrul de tubare
– pozitia filtrelor
– debitul maxim
Avem si datele consumatorului :
– debit lunar necesar
– debit zilnic necesar
– debit maxim necesar
Plecand de la datele de mai sus exista multe variante ale instalatiei de alimentare cu apa de la foraj.
Debitul maxim necesar < debitul maxim al forajului , nivel dinamic < 8m ( fata de suprafata solului) = un simplu hidrofor montat in caminul forajului sau chiar la intrarea in casa va rezolva tot necesarul.
Cazul de mai sus dar nivel dinamic intre 8 si 30 m = Un hidrofor cu ejector cu absorbtie de pana la 30 m.
Cazul de mai sus cu nivel dinamic > 30 m  = pompa submersibila ( mare atentie la alegerea corecta a ei ) , cu presostat si vas tampon.
Debitul maxim necesar > debitul maxim al forajului . Aici incep calculele. Va fi nevoie de un recipient pentru acumularea temporara a apei . Cat de mare ? Pai depinde de cat e diferenta intre consumul maxim  ( si pe ce perioade de timp) si cat da forajul. Pentru o casa familiala un metru cub e suficient. Pentru pensiuni incepe de la 3 metri cubi si poate depasi si 10 metri cubi. Alimentarea recipientului tampon de la foraj se face cu o automatizare ( plutitor) , respectand regulile de mai sus ( 1. , 2.  sau 3. ) . De la bazin spre consumator un simplu hidrofor e de obicei arhi suficient.
Stiati ca :
un foraj da un debit constant 24h/24 265 zile / an.
numarul de porniri dese ale consumatorului ( pompa sau hidrofor)nu sunt sanatoase nici pentru consumator nici pentru foraj.
alegerea pompei e o treaba inginereasca. Cunosc vanzatori de astfel de pompe care nu cunosc corect modul de alegere a unei pompe pentru un anumit foraj.
alegerea gresita a pompei de exploatare e cauza principala a distrugerii/ nisiparii  forajelor.
O denivelare mica  ( < 10 m ) intr-un foraj arata ca este exploatat cu debit mult mai mic decat cel al stratului acvifer
Nu este recomanda sa se monteze sorbul/pompa submersibila in dreptul filtrelor. Totusi exista situatii cand acest lucru trebuie facut- e bine ca asta sa se faca de un specialist pentru a urmari cantitatea de depuneri si a stabilii solutiile cele mai bune de exploatare a forajului.
Add a comment...

Post has attachment
Cat costa un foraj de alimentare cu apa ?
Grea intrebare. E ca si cum ai intreba cat costa 1 casa ? Sau o masina ?

Principalii factori care influenteaza pretul final al unui foraj sunt :

– litologia solului ( f-ctie de care se alege tehnologia de foraj – cu noroi sau cu aer) , dar si marimea instalatiei de foraj

– debitul necesar – sau cel max posibil a fi obtinut intr-o anumita zona – f-ctie de care se dimensioneaza diametrul de tubare

– pozitia / adancimea acviferelor din zona

– dificultati de acces , probleme de gabarit

– materialele care se folosesc

– durata /costul operatiilor de punere in productie, masuratori hidrogeologice, dosarul / fisa forajului , recomandari de exploatare si de alegere/montare a pompelor, etc

 

Pret-foraje-puturi
Pret foraje puturi
Varianta 1 : foraje private/casnice : 100….250 RON/metruFara sa intru in detalii un foraj de apa COSTA intre 100 RON/metru si 200 euro/metru

– costuri deplasare mici

– instalatie de foraj foarte minima actionata electric cu curentul beneficiarului

– diametre mici – sapare max 190 mm , tubare MAX 125 mm

-Adancimi de max max 150 – 200 m

Avantaje : ieftin !! , spatiu necesar mic, deranj mic, debit in general suficient

Dezavantaje : Nu se poate introduce corect margaritar, nu se poate face corect izolare straturi, rezistenta scazuta a tubulatiurii , filtre facute artizanal,  durata de viata scurta  5- 10 ani, si multe altele mai putin importante. Nu sunt posibile in orice tip de soluri , dar merg foarte bine in Bucuresti, Timisoara, Craiova, Arad, Buzau, Oradea, etc

Varianta 2: foraje profesionale : 70-200 eur/metru

Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu noroi cu diametre mari de la 215 mm la 444 mm, sau foraj cu aer in soluri dure si foarte dure ( roca, calcare, sisturi. etc)

Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica

Geofizica, spatiu mare pentru margaritar, izolare strate suprafata perfecta, dosar de executie, analize , piesa fund, centrori, margaritar cuartos special, etc etc etc

Adancimi  – de la 30 m la 200 m

Durata de viata foarte mare – 50 – 200 ani

Posibilitatea intretinerii – desnisipare – 1 data la 10-20 ani

 

Retineti : NU exista o oferta standard, universal valabila, cel mai bine e sa trimiteti cel putin locatia si necesarul de apa  (debitul zilnic, lunar, etc) pentru a vi se intocmi o oferta de foraj completa si corecta
Add a comment...

Post has attachment
Reabilitare foraje puturi apa
Denisiparea unui foraj de alimentare cu apa. Intretinere, reabilitari, reparatii foraje de apa.
De multe ori un foraj trebuie reabilitat. Acest lucru se intampla mai ales datorita regimului de exploatare, sau ma bine zis de neexploatare. Reabilitarea e in principiu destul de simpla ca si operatii, dar foarte complicata tehnic.

Este total gresit sa se efectueze o desnisipare cu aer si atat . Se pleaca de la fisa de executie a forajului , si in functie de parametri initiali, se face desnisipare cu mamuth excentric sau concentric – f-ctie de diametrul forajului, dar si de debitul lui. Apoi trebuie din nou pus in productie cu submersibile, cu debit crescator , cu scopul de a reface filtrul natural din spatele filtrelor forajului.

Trebuie determinati noii parametrii ai forajului – nivel static , 3 nivele dinamice pentru 3 debite diferite , si trebuie facuta curba q / h ( debit /denivelare) care trebuie sa fie o dreapta , altfel forajul nu e complet si corect functional.) Se mai poate aplica o metoda mai noua care se cheama hydrofracting ( se poate traduce hidrofracturare) – care inseamna confectionarea unui sistem de inchidere etansa a forajului dupa care se injecteaza (in impulsuri) aer si/sau apa la presiuni foarte mari . Acestea fac ca in startul acvifer sa ia nastere fisuri suplimentare , si duc la cresteri substantiale de debit, de multe ori chiar mai mari decat debitul initial al forajului.

Puritatea apei pe care o folosim este esentiala pt sanatatea fiecaruia ( sa nu uitam ca suntem 70 % APA).
Intretinerea preventiva e mult mai putin costisitoare decat cea in caz de avarie .
Va recomandam verificarea anuala a forajului d-voastra
Pentru mai multe detalii : contactati-ne
Add a comment...

Post has attachment
Cum se alege diametrul de tubare ?
Tot mai des intalnim / primim cereri de oferta care solicita foraje cu diametrul x. Desi corect e ca beneficiarul sa ceara apa potabila, debit, si nu diametre, etc.
Problema diametrului de tubare pentru un foraj de alimentare cu apa nu e chiar simpla.
Trebuie tinut cont de urmatoarele :
- Debitul care se estimeaza ( prin studiu hidrogeologic si proiect) ca va fi pompat din foraj. Toti producatorii de pompe submersibile recomanda ca diametrul forajului sa fie cat mai apropiat de diametrul pompei, aceasta pentru ca apa sa circule cu viteza pe langa motorul pompei asigurandu-i astfel o racire corespunzatoare.
- Inaltimea de pompare ( de la nivelul hidrodinamic pana la inaltimea maxima la care apa va fi pompata )
- Debitul forajelor NU depinde sub nici o forma de diametrul de sapare sau cel de tubare . Depinde exclusiv de debitul stratului acvifer ( permeabilitate, directie si viteza de curgere, etc) Mai mult, intr-un foraj sapat cu 311 mm diametru, e foarte corect sa bagi un burlan cu diametrul de 125 mm si aproape 200 mm de pietris margaritar, si e total incorect sa bagi un burlan de 225 mm si nici macar 100 mm de pietris. Trebuie intotdeauna respectata regula ca diametrul de sapare sa fie cu minim 150 mm mai mare decat cel de tubare.
- Forajele nu sunt fantani. Daca o fantana acumuleaza apa din stratul freatic, forajele nu se folosesc pentru aumulare. Ele se vor exploata la 80 % din debitul stratului, dar se pot exploata 24 ore / 24 , 7 zile / 7 , 365 zile/an . Daca e nevoie de acumulare , aceasta se va face altundeva ( vas de expansiune, etc).
- Deloc de neglijat , pretul. Acesta creste exponential cu diametrul .
Tinand seama de cele de mai sus recomand urmatoarele :
1- Pentru debite uzuale de pana la 2,5 l/sec = 216 m³/zi si inaltimi de pompare de pana la 50 m folositi diametrul de 125 mm . Acesta permite montarea unor pompe cu diametrul de 101 mm, pe care le fabrica toti producatorii .
2. NU recomand diametre mai mici de 125 mm. Desi e mai ieftin forajul tubat cu 114 sau 90 mm, pompe mai mici de 101 mm fac doar anumiti producatori si sunt in general scumpe. Aceasta varianta o recomand doar cand se face foraj in roca dura ( pretul forajului difera f mult f-ctie de diametru ). In acest caz poate fi fezabila o tubare cu 90 mm pentru pompe de 3″.
3- Pentru debite intre 2,5 si 10 l/sec sau inaltimi de pompare mari ( zona Olteniei) e suficient 160 mm diametru.
4- Cel mai mare diametru produs in Romania este 225 mm – personal l-am folosit o singura data pentru debite de 30 l/sec ( proiectant firma germana) , si atunci doar 45 m de unde am redus diametrul la 140 mm. ( Pompa se monta la 40 m adancime)
Acum 15-20 ani nu existau pompe submersibile mici , subtiri si performante ( puternice) . Din aceasta cauza forajele se tubau in 95% din cazuri cu diametre de peste 200 mm pentru a intra faimoasele pompe submersibile marca Hebe. Din pacate practica copy/paste face ca in Romania si in 2010 sa fie proiecte complet gresite ( dpdv al diametrului de tubare).
Va reamintesc faptul ca d-voastra doriti apa limpede. Aveti grija ca acest lucru (cel putin) sa fie stipulat in contractul cu executantul forajului de alimentare cu apa. Bafta.
http://www.foraje-puturi.eu/
Add a comment...

Post has attachment
FORAJE PUTURI APA

In ultimul deceniu compania noastra a realizat sute de puturi pentru a alimenta cu apa o gama larga de clienti, incepand de la cele pentru uz casnic pana la cele pentru clienti cu profil industrial. Ne folosim de experienta acumulata pentru a pune la dispozitia clientilor nostrii sisteme de la cheie, oferind o gama de lucrari gandite profesional, construite si intretinute la standarde inalte. Executam foraje puturi apa pentru municipalitate, nevoi industriale sau nevoi casnice oriunde ar fi nevoie de noi.

Serviciile necesita imbinarea tehnicilor de hidrogeologie si inginerie, datorita metodelor de foraje, marimea si tipul echipamentelor depinde de adancimea si formatiunile geologice intalnite la locul proiectului. Aqua Serv-Foraj detine echipament si personal calificat pentru a determina conditiile geologice si caracteristicile freatice ale zonei permitandu-ne sa va consultam in privinta locatiei proiectului.

Specialistii spun ca apa din prima panza freatica nu intra in discutie in nici un caz, a doua panza este si ea inca cu impuritati, de abia a treia panza freatica este cea buna pentru consum. Din cauza agriculturii si a ploilor acide, toate panzele freatice de suprafata din tara nostra (si nu numai) sint infestate cu nitrati peste limitele admise. Motiv pentru care oferim populatiei puturi forate la adancimi medii si mari pentru a obtine apa potabila. Rugam a nu se confunda fantanile sapate la adancimi mici (de maxim 20 m care capteaza apa din prima panza freatica), cu puturile sapate la adancimi medii si mari care capteaza cel putin al doilea strat.

Fiecare santier / foraj este supervizat de un inginer cu experienta in foraje care decide in timp real toate detaliile executiei , adica

litologia solului si adancimea la care se opreste saparea
diametrul de largire/sablonare
pozitia si tipul de filtre ce urmeaza a fi instalate
pozitia centrorilor
granulatia puietrisului filtrant s cantitatea necesara
masoara pozitia pietrisului pentru a cimenta la adancimea corecta.
stabileste toti parametrii si operatiile necesare pana la limpezirea completa a apei
face masuratorile de debit, denivelare , etc pentru a intocmi corect si complet fisa forajului
intocmeste recomandarile de echipare si exploatare a forajului de alimentare cu apa .
Folosim materiale de prima calitate (filtre din fabrica, centrori, pietris cuartos cu granulatia adaptata granulometriei acviferelor,
Add a comment...

Post has attachment
TIPURI FORAJE PUTURI APA

Dupa adancimea la care este nevoie sa fie sapate, proiectele se pot imparti in 3 categorii:

puturi de mica adancime cu minimul fiind de 1m iar maximul fiind de 20 m.
http://www.foraje-puturi.eu/foraje-de-mica-si-media-adancime/
puturi de adancime medie minimul fiind de 1m iar maximul fiind de 70 m.
http://www.foraje-puturi.eu/foraje-puturi-apa-de-adancime-medie/
puturi de mare adancime minimul fiind de 1m iar maximul fiind de 150 m.
http://www.foraje-puturi.eu/foraje-puturi-de-mare-adancime/
Datorita utilajelor de ultima generatie folosite de societatea noastra putem efectua realizarea de foraje puturi la toate adancimile mai sus mentionate in spatii restranse.Deasemenea specialistii nostrii pot efectua un studiu geotehnic al terenului acestea aratand atat consistenta, structura, gradul de poluare al solului cat si nivelul panzei freatice. Investim continuu in echipamente si training pentru ca lucrarile sa fie de calitate.
Add a comment...

Post has attachment
Fantana – Modul traditional de a scoate apa. Fantanile le fac FINTINARII si nu firmele de foraj. Caracteristica principala a unei fantani este, ca e de mica adancime si de aceea de regula foloseste apa meteorica. Din cauza poluarii intensive din ultimele decenii de regula fantanile nu sunt o solutie optima, panza de apa de unde se face captarea fiind usor de infestat. O fantană poate fi totusi optiunea buna daca zona are izvoare de adancime care ajung la suprafata. Din punct de vedere al exploatarii si durabilitatii in timp este cea mai buna varianta de captare a apei.

Putul forat – Cand panza de apa este la adancime mai mare de 20 de m este singura varianta. Un put forat are diametru uzual intre 150 mm si 300 mm. Spre deosebire de o fantana de unde apa se scoate prin orice metoda disponibila, la puturi forate apa se scoate doar cu pompe submersibile.

Daca solutia cu put forat este ceea ce iti trebuie, sunt importante urmatoarele lucruri de stiut:

Un put forat nu este doar o gaura in pamant, la finalizarea lui sunt cateva operatii tehnologice de efectuat. Firma angajata pentru aceasta lucrare trebuie sa predea putul practic cu fisa apei si cu debitul putului verificat.
Putul forat nu se preda echipat cu pompa, aceasta este sarcina instalatorilor. Este adevarat ca firma il poate echipa cu pompa si automatizarile necesare dar acestea sunt lucrari suplimentare. Lucrarile de foraj sunt doar pana la predarea fisei tehnice.
Nu toate forajele au apa. Nu este vina firmei de foraj daca nu este apa sau apa este insuficienta dar o firma serioasa va avea grija sa aiba diagnoza putului inainte de a introduce tuburile. Operatiunea se cheama carotaj electric.
Operatiunile tehnologice si de alta natura pentru executarea unui put, din perspectiva unui beneficiar sunt urmatoarele:

1) Primul pas este gasirea cat mai multor informatii despre potentialul hidro – geologic al zonei. Asta insemnand ca vecinii, chiar si cei mai indepartati, trebuie intrebați despre lucrarile proprii de captare apa. Chestiunile care trebuiesc aflate/intrebate sunt:

daca sunt fantani sau puturi in zona
la ce adancime sunt panzele de apa si cate panze de apa sunt, ce calitate are apa in fiecare panza de apa
felul de solul la adancime (daca este piatra dură, calcar, nisip, pietris). In general problema asta este cunoscută dar sunt destul de des intalnite exceptii care pot da peste cap tot calculul financiar. Daca cineva are in zona un put deja forat surprizele devin improbabile
2) Al doilea pas este gasirea unei firme de foraj. Conditia obligatorie este sa aiba utilaje adecvate si de bună calitate. Din punctul asta de vedere sunt cele mai multe probleme, multe din ofertele de pe piata sunt venite de la echipe de foraj care au echipare artizanala. Pretul mic in aceasta situatie este o pacaleala, in acest caz imediat ce se ajunge cu forajul la adancimi mai mari de 10 m lucrurile de obicei devin problematice.

3) Semnarea contractului. Pare banal dar este o faza importanta. La prima vedere poate parea chiar o faza de evitat, multi beneficiari cautand lucrari nefacturate. De fapt trebuie lamurita situatia, contractul reprezinta obligatiile asumate de parti si nu afecteaza eventualele aranjamente.

4) Deschiderea santierului. Asta inseamna sapaturi, noroi si zgomot. Se sapa langa viitorul put doua gropi numite ’’batal ’’ (sau numai una dar mai mare) care sunt legate cu un sanț de putul forat. In batal se face decantarea noroiului de foraj (numit noroi bentonitic). Dupa aceea se aduce utilajul pe pozitie li se pune praful de bentonita la inmuiat.

5) Se foreaza gaura primara. Dureaza cateva zile. In timp ce se foreaza noroiul bentonitic este injectat cu presiune prin interiorul coloanei de foraj si iese la suprafata aducand cu el materialul frezat numit ,, detris’’. Noroiul este decantat in batal si recirculat in put. Pe langa rolul de a scoate detrisul noroiul bentonitic mai are rol de a stabiliza peretii putului impiedicand surparea. Un sondor ia periodic probe de detris facand astfel profilul geologic al zonei.

6) In urma acestui foraj se obtin cateva informatii bune despre potentialul de a avea apa sau nu. Oprirea forajului este o operatiune stabilita de comun acord in acest moment de catre sondori si de catre beneficiar, contand informatiile din teren obtinute anterior si studiul detrisului.

7) In acest moment se execută operatiunea de ,, carotaj electric ’’. Aceasta operatie este facuta de o firma specializata in asa ceva, alta decat firma de foraj. Costa intre 200 si 300 de euro si in urma ei inginerul geolog va da un verdict despre ce poate face putul. Fara sa fie o certitudine procentul de eroare este extrem de mic. Deja este momentul in care beneficiarul stie daca are apa sau nu, cata apa si unde.

8) Dacă verdictul geologului care a facut carotajul este negativ, e tot mai bine ca lucrarile se opresc aici. Costul lucrarilor este aproximativ jumatate din costul final negociat pentru put reprezentand fix cheltuielile, fara nici un profit pentru nimeni.

9) Dacă in schimb verdictul e bun, treaba merge mai departe. Deja firma de foraj stie unde are de pus filtre de margarit.

10) Se procedeaza la finalizarea putului, se tubeaza si se introduce margaritul.

Tubajul se realizează cu tevi de plastic(pvc) codificate cu RP urmat de o cifra, 6,8, 10, etc. Cifra reprezinta rezistenta mecanica si este cu atat mai mare cu cat e mai adanc putul. Spre exemplu pana la 60 m se merge cu RP6 iar intre 60-80 m cu RP10.
In zonele de captare tuburile au fante decupate.
Margaritul este un pietris fin sortat care se introduce in zona de captare cu rol de filtru si de marire a suprafetei de captare.
11) După echiparea cu filtre si tubare se face denisiparea. Denisiparea este in esenta o operatie de pompare a apei din put. Prin aceasta operatie se face circulatia apei si se scoate nisipul din zona de captare.

12) Ultima operatie este curatarea zonei, predarea esantioanelor.
Photo
Add a comment...
Wait while more posts are being loaded