Profile cover photo
Profile photo
Cabinet Psihoterapie Adleriana Claudiu Manea
1 follower
1 follower
About
Cabinet Psihoterapie Adleriana Claudiu Manea's interests
View all
Cabinet Psihoterapie Adleriana Claudiu Manea's posts

Post has attachment

Post has attachment
Acte ratate - explicație și interpretare

Ce sunt actele ratate?
Actele ratate (numite și lapsus-uri) reprezintă „greșeli” făcute în acțiune (când intri într-o cameră căutând ceva și uiți ce căutai), în exprimare (când vrei să spui ceva și spui cu totul altceva), în lectură (când citești un cu totul alt cuvânt decât cel scris) sau legate de memorie (când uiți un anumit cuvânt comun - în aceste cazuri ne-am obișnuit să folosim termenul de lapsus, cu toate că el se aplică tuturor situațiilor enumerate).

http://cabinetclaudiumanea.ro/acte-ratate/
Photo

Post has attachment
Psiholog, psihiatru - Diferențe și asemănări

Cu toate că atât psihologia cât și psihiatria sunt discipline care au apărut cu mai bine de 100 de ani în urmă, în continuare există neclarități cu privire la deosebirile dintre un psiholog și un psihiatru. Dacă mai adaugi și psihoterapeutul în ecuație deja confuzia este completă.

Psiholog - psihiatru: asemănări
Să începem cu asemănările dintre cele două profesii: atât psihologul cât și psihiatrul se ocupă de mintea umană.

http://cabinetclaudiumanea.ro/psiholog-psihiatru-psihoterapeut-asemanari-deosebiri/
Photo

Post has attachment
Tulburarea de anxietate: ce este și ce poți face

Ce este tulburarea de anxietate?
Anxietatea este un fenomen absolut normal în viața umană. De fapt, atunci când nivelul de intensitate este controlabil și în parametri normali nici măcar nu ne gândim să folosim cuvântul „anxietate”: spunem că „avem emoții”.
Aceste emoții pot fi declanșate de numeroase situații de viață: trebuie să dai un examen, trebuie să vorbești în fața unui grup de oameni, ai o întâlnire cu cineva care îți place foarte mult și așa mai departe. Emoțiile asociate cu aceste evenimente arată doar că îți pasă de deznodământul acelor situații și că te-ai implicat emoțional. Ceea ce este foarte bine, oamenii ar trebui să facă din ce în ce mai multe lucruri de care le pasă și din ce în ce mai puține lucruri care le sunt indiferente. Cel puțin la modul ideal. Problema apare când intensitatea acestor emoții depășește un anumit prag ceea ce le face greu sau chiar imposibil de controlat și afectează astfel în mod negativ viața și buna funcționare a persoanei. În acel moment discutăm de o tulburare de anxietate.

Cum poți face diferența între tulburarea de anxietate și un nivel normal de emoție?
Cel mai important indicator este acela că tulburarea de anxietate îți afectează viața și starea psihică generală. Uite încă o serie de indicii că este posibil să fie nevoie de intervenție terapeutică:


îngrijorare excesivă: toți oamenii se îngrijorează uneori însă, dacă pe parcursul a mai multor luni de zile, te surprinzi de mai multe ori pe zi făcându-ți griji atât pentru lucruri importante cât și pentru tot felul de mărunțișuri, atunci s-ar putea să ai o problemă (un simptom tipic al acestei situații este senzația de oboseală cronică de care pari să nu mai poți scăpa).
probleme cu somnul: a avea insomnie din când în când nu este ceva ieșit din comun (deseori înainte de un eveniment foarte important pentru tine) însă dacă adesea îți este greu să adormi și stai în pat cu tot felul de gânduri, dacă te trezești agitat și ca și cum nu ai fi dormit deloc, cere ajutorul unui specialist.
frici iraționale: fobiile cum se mai numesc ele, reprezintă forme ale tulburării de anxietate, cu mențiunea că fobiile sunt legate de anumite situații specifice (frica de înălțimi, de spații deschise, de anumite animale și așa mai departe).
tensiune musculară exagerată: se întâmplă frecvent ca persoanele care suferă de tulburare de anxietate să sufere de dureri de spate sau de umeri, dureri ale mușchilor gâtului, să încleșteze frecvent maxilarul sau pumnii, toate acestea ca răspuns la pericolul care consideră că îi pândește.
alte simptome fiziologice frecvente: apar adesea și următoarele simptome (dar nu obligatoriu):

mâini sau picioare reci și/sau transpirate
palpitații
senzația de uscare a gurii
emoții de frică sau panică (atacul de panică este o formă severă a tulburării de anxietate)
imposibilitatea de a rămâne nemișcat și relaxat (spunem popular că „nu poate sta locului”)
senzație de amețeală sau greață
probleme de respirație (senzație de sufocare, respirație superficială)



Cum poate fi controlată tulburarea de anxietate?

În primul rând se recomandă eliminarea consumului oricăror băuturi sau alimente energizante: ceai, cafea, energizante, ciocolată.
În al doilea rând se pot efectua schimbări în alimentație și stilul de viață astfel încât simptomatologia să fie redusă: cele mai bune lucruri pe care le poți face în această privință sunt să consulți un medic nutriționist (pentru alimentație) și să începi să practici un sport, dacă nu faci asta deja.
În al treilea rând poți învăța exerciții de relaxare sau poți practica meditație sau yoga. Vei învăța astfel să controlezi simptomele de anxietate, atunci când acestea apar.
Dacă vrei întradevăr să elimini anxietatea, soluția este prin psihoterapie. Deși poate părea că nu este decât un comportament învățat, anxietatea are originea în evenimentele din viața ta iar prin psihoterapie toate tensiunile care cauzează anxietatea pot fi reduse sau chiar eliminate.

Dacă simți că aceste lucruri ți se potrivesc, nu amâna intervenția asupra acestei situații pentru că, așa cum s-a demonstrat prin numeroase cercetări, anxietatea tinde mai degrabă să se amplifice și să se generalizeze decât să se reducă de la sine.

http://cabinetclaudiumanea.ro/anxietate/
Photo

Post has attachment
Efectul de halou: de ce oamenii frumoși ni se par și deștepți și buni?

Ce este efectul de halou?
Efectul de halou este o eroare de percepție în urma căreia oamenii atribuie trăsături de caracter unei alte persoane în funcție de impresia generală (și deseori superficială) pe care o au despre acea persoană. Mai exact, o persoană atrăgătoare ni se va părea mai degrabă a fi și inteligentă și cumsecade, cu toate că deseori nu avem suficiente informații pentru a trage prematur astfel de concluzii.
Un exemplu la îndemână este percepția publică cu privire la celebrități (actori de exemplu): pentru că sunt persoane cunoscute de foarte multă lume, populare, bogate și de succes, tindem să credem că personalitatea lor este de-a dreptul magnetică și fermecătoare. De fapt, de multe ori este adevărat chiar contrariul: unele celebrități au o purtare de-a dreptul insuportabilă și apucături de copii răsfățați.
Efectul de halou mai este denumit și eroare de atribuire, stereotipul atractivității fizice sau, popular, „ce este frumos este și bun”. Se manifestă în numeroase situații de viață, cum ar fi:


la școală: un profesor este mai înclinat să creadă despre un elev disciplinat și cuminte că este și inteligent, studios și silitor.
la locul de muncă: un superior poate fi înclinat să evalueze performanța unui angajat care lucrează cu entuziasm din prisma acestei unice trăsături. Angajatul poate că nu face deloc o treabă bună, poate că nu se integrează în cultura organizației dar, pentru că manifestă entuziasm în activitatea sa, superiorul tinde să treacă cu vederea toate celelalte amănunte.

Un studiu a demonstrat chiar că jurații erau mai puțin înclinați să creadă despre persoane atrăgătoare fizic că sunt capabile de comportamente în afara legii.
O altă aplicare a efectului de halou este în marketing: datorită acestuia anumite companii își permit să crească prețul anumitor produse strict pe baza numelui firmei care le comercializează. Ai auzit sigur expresia „plătești marca, nu produsul”.
Oamenii atrăgători fizic nu au însă numai avantaje care decurg din efectul de halou. Un alt studiu a relevat faptul că oamenii sunt înclinați să creadă despre cei atrăgători și că sunt superficiali, narcisiști și înclinați către a-și folosi atributele fizice pentru a-i manipula pe ceilalți și a dobândi foloase necuvenite.

La ce bun să vorbim despre asta?
Efectul de halou este explicația științifică pentru axioma potrivit căreia prima impresie contează. Contează pentru că acea primă impresie va influența decisiv toate judecățile cu privire la acea persoană. Acest lucru este valabil chiar și pentru cei care cunosc fenomenul. De exemplu, tu care citești aceste rânduri: acum știi ce e și de ce se întâmplă așa dar asta nu înseamnă că, doar pentru că știi, ești imun la acest efect.
Și atunci merită să ne mai chinuim să înțelegem? Depinde, eu de exemplu cred că întotdeauna e mai bine să înțelegi ceva decât să dai din umeri și să treci mai departe. Tu poate nu ești așa.
Chiar dacă nu te poți imuniza la efectele sale, poți fi însă conștient de acest efect și poți adopta strategii prin care să îi reduci efectele, rezultatul fiind acela că evaluările tale vor avea un grad mai mare de relevanță. Poți spre exemplu să judeci evenimente și oameni din prisma informațiilor concrete. nu din prisma impresiilor generale pe care ți le-ai creat. O astfel de strategie este de mare valoare într-o lume în care puțini își mai bat capul cu judecarea lucrurilor în profunzime.
Decizia însă este în final doar a ta.

http://cabinetclaudiumanea.ro/efectul-de-halou-de-ce-oamenii-frumosi-ni-se-par-si-destepti-si-buni/
Photo

Post has attachment
Ce este reziliența psihologică? Cum să devii „rezilient”

Ce este reziliența psihologică?
Reziliența psihologică este un cuvânt împrumutat din limba engleză (resilience) care se referă la capacitatea de a trece peste momentele grele din viața noastră, peste suferințe, traume, tragedii sau accidente. Reziliența semnifică un anume tip de rezistență (tărie) psihică și anume acea tărie de a înfrunta sentimentele și gândurile asociate cu situațiile dificile prin care trecem.


http://cabinetclaudiumanea.ro/rezilienta-psihologica/
Photo

Post has attachment
Ce este depresia și cum te descurci cu ea

Ce este depresia?
Cuvântul „depresie” a intrat în limbajul curent iar mulți oameni îl utilizează incorect, ca înlocuitor pentru cuvinte precum tristețe, dezamăgire, deznădăjduire. Acest cuvânt se referă însă la o stare prelungită pe parcursul a mai multe zile, săptămâni și luni. Depresia este o afecțiune foarte des întânită, conform unor statistici 1 din 4 femei și 1 din 10 bărbați trec, în decursul vieții, prin cel puțin un episod major de depresie.

http://cabinetclaudiumanea.ro/depresia/
Photo
Wait while more posts are being loaded